Suntem cu totii obisnuiti sa traim intr-o lume care depinde de ALTCINEVA
sau ALTCEVA.Si toata lumea are idei,toata lumea stie ca vrea ceva de la
viata…dar nimeni nu face nimic.Toti ne lasam condusi mai mult sau mai
putin.Ne este frica sa luam atitudine.Oare de ce?Ce-ar fi sa ne hotaram
sa facem ceva si pentru noi?
Cei care mai putem face ceva suntem noi,adolescentii:Noi suntem la
varsta la care mai putem schimba si ne putem afirma.Noi putem fi altfel.
Pana nu greseste omul in viata,nu se convinge ca e adevarat ce i se
spune.La aceasta varsta,suntem prinsi intre parinti si prieteni.Si nu de
multe ori facem alegerea corecta.”E mult sa gresesti o data pentru a nu
repeta greseala.”,iti zic prietenii si au dreptate in mare parte.Dar
sunt si situatii in care greseala se repeta si ajungi sa te intrebi cu
ce ai gresit.Oare meritai chiat tie sa ti se intample?
Iti pui mii de intrebari…si nu le gasesti raspuns.In momentele diferite
te gandesti la ce e mai rau.Esti suparat pe toate lumea.Te inchizi in
camera ta si numai iesi.Stai singur intre patru pereti.Nu ai pe nimeni
care sa-ti aline durerea in asemenea momente.Te gandesti la multe
lucruri.Iti e greu.Iti iei ursuletul de plus in brate si plangi.Te
descarci,dupa care esti nuvoit sa iesi sa infrunti realitatea.Sa dai
ochii cu lumea rea si cruda.Nu o poti face la infinit,dar inveti sa
ierti atunci cand ti se greseste.Poate ca asta ai invatat de la o
persoana la care nu te asteptai.
Ii vezi pe altii fericiti.Te intrebi de ce nu esti si tu la fel.Sunt
putini cei care nu te-au parasit:parintii si 2-3 prieteni.Usor-usor ii
indepartezi si pe ei prin comportamentul tau.Devii greu de inteles.Devii
sensibil la orice cuvant.
Nu mai suporti nimic.Fara sa vrei ii jignesti pe cei dragi.Iti pare
rau,dar nu recunosti.Te inchizi in tine.Daca cineva incearca sa se
apropie de tine,refuzi.De fapt,refuzi orice pentru ca varsta iti
permite.Vrei sa ramai fara nimic,sa dai impresia ca nimeni nu te poate
invinge.
Dar cu ce te ajuta?Cu nimic.Doar iti hranesti orgoliul flamand. Dupa ce
te razbuni pe toti cei care te-au ranit si dupa ce iti dai seama ca cel
mai bine si cel mai corect e sa ierti,te linistesti.
Toate acestea,si nu numai,le traim cu totii.ADOLSCENTUL DIN MINE se
afirma intr-un mod unic,dar asemanator cu al vostru si mereu invata ca e
mai bine pentru el-sper sa nu fi gresit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu